Mi-e din ce in ce mai teama...

Observ ca in ultimul timp de fiecare data cand ies in oras sau plec undeva ma gandesc numai la nise tampenii care nu stiu cat pot deveni ele de reale. De exemplu, ma gandesc ca din zi in zi lumea e din ce in ce mai rea si chiar azi de exemplu lumea se poate sfarsi. Chiar acum cerul ar putea sa crape si toate bucatile lui sa cada peste noi, peste omenirea asta lasa. Chiar incepand de maine soarele ar putea sa dispara. Sa dispara si luna. Sa ramanem cu totii pe intuneric, sa avem mintile ca o camera mare, rece si neagra. Chiar acum pamantul ar putea sa explodeze. Sa se rupa soselele, drumurile toate, iar noi sa cadem intrun gol pe care toata viata l-am asteptat intr-un fel sau altul. Chiar acum s-ar putea sa cada un meteorit. Se pot intampla toate catastrofele intr-un minut. Intr-un minut toata lumea poate sa moara.

Lumea... Ce lume!

Constat pe zi ce trece un lucru ciudat. De fiecare data cand ies pe strada, nu conteaza la ce ora, un om cel putin CASCA. Si ma uit asa la ei... si parca-i vad cum zic: "Cine m-a scos din casa, in loc sa dorm inca vreo 4 ore". Si constat ca pe foarte multi nu-i intereseaza decat sa doarma aproape o zi intreaga. De ce? Habar n-am. Vreau sa stiu de ce ei nu gasesc si altceva bun de facut. De ce nu le ajunge o noapte? Sau poate noaptea fac altceva... Totusi... Si ma uit asa la ei. Niciunul nu zambeste. Constant ca in orasul unde stau eu, putini zambesc. Constat ca in orasul unde stau eu, majoritatea, se uita la tine cu ingamfare sau ciuda, pur si simplu fiecare vrea sa fie mai bun ca celalalt.. Constant ca in orasul in care stau eu sunt niste "reguli" absurde. Ma gandeam odata ca daca as iesi pana la magazinul de la colt in pijamale, sau cu o bluza patata, sau cu sortul de bucatarie, sau imbracata cat de putin ciudat toata lumea se uita la tine si incepe sa rada (daca sunt cu cineva), sau schiteaza un zambet, sau pur si simplu se uita la tine si in mintea lor: "Ce nebun!". Asta cred eu: lumea nu iarta nimic. De ce zambeste din ce in ce mai putin lumea si se casca din ce in ce mai mult? Fiecare om de pe strada se framanta cu ceva. Trebuie ori sa vada daca arat bine, daca le sade bine noua bluza/fusta/rochie etc, trebuie sa stie daca au incuiat usa, cu cine ies diseara, ce fac de mancare etc.. Fiecare. Fiecare se gandeste la ceva. Fiecare uita sa zambeasca si se gandesc la grijile ce-i pasc in fiecare zi. Si dupa vine cascatul ala. Cascatul ala enervant, tulburator, obositor. Si casca unul. Il vede celalalt. Casca si el. Il vad pe celalalt inca doi. Casca si aia doi. Si tot asa, si cascam, cascam de ne rupem. Altii nici nu se sinchisesc sa mai puna mana. Ce daca par a fi tarani? O data n-are nimica.

Multi oameni se grabesc, vorbesc la telefon, se uita pe vreo hartie care e de cele mai multe ori o factura, cauta ceva prin geanta. Aproape in fiecare zi un om se izbeste in mine. De grabiti se sunt, "Pardonul" l-au uitat acasa.Normal ca ramai ca un zapacit. Ei, si ce? Pe lume nu o intereseaza asta.

Cred ca foarte multi oameni fura. Fura bani, masini, telefoane, haine etc. E mai bine sa furi, decat sa stai sa muncesti o gramada si dupa aia sa fii mandru ca ai facut si tu vreo 2 bani.

Cred ca foarte multi oameni pierd muultee. Pierd bani, masini, dinti, prieteni, fire de par, timp etc. Cand pierzi ceva iti vine sa te dai cu capul de pereti. Calm? Nu.

Cred ca foarte multi oameni uita. Si cand uiti ceva, mereu faci pe altcineva trist sau suparat. Si inca ma uitam.

Off, cate puncte slabe. Mai sunt. Lumea cu punctele ei slabe si punctele ei tari. Lumea care face multe. Lumea care schimba multe. As vrea o lume mai buna. Ce lume! Ce oameni!

Si iarasi...despre vise...

Am observat in ultimul timp ca tot se repeta cuvintele: "vis", "vise", "visare", "visator" s.a.m.d. Multi nici macar nu analizeaza din mai multe perspective acest cuvant: "VIS". In primul rand are doua intelesuri. Primul este visul visat ca sa zicem asa, adica toate chestiile alea care apar in mintea noastra noaptea in special si e ireal. Foarte multe au o semnificatie, altele sunt cosmaruri iar alteori n-au nicio importanta. Cel de-al doilea inteles e dorinta, ideea de a face sau a deveni ceva/cineva. Acum ca m-am deslusit si eu in sine v-as intreba ce culoare au visele voastre?

Sincer ale mele nu-s mereu roz-bombon sau albastru-pur. Cat despre gust... La fel, cam toate sunt dulci-acrisoare.

Vorbind acum de visele inchipuite noaptea. Putem visa oricand asa. Doar inchidem ochii si asteptam putin Trenul cu Vise. De obicei cel mai bun e seara, dupa ora 21:00. Nu ar trebui sa fim obositi fiindca atunci dormim ca niste prunci, ne trezim in aceeasi formula ca la culcare si pur si simplu e un somn bun si poate dulce. Dar e mai bine cand condimentezi atmosfera cu un vis si frumos, si neplacut si atunci se va observa faptul ca ne vom trezi cu o mie de ganduri in cap, vom medita mult asupra visului, vom fi usor agitati, de obicei stari placute... Cel mai surprinzator e atunci cand un vis, din intamplare, se chiar intampla! Am avut parte de asa ceva... E... zguduitor...Ughh.. ( :-S )

Bate cineva la geam. La ora asta? ( :O ) E un... vis!

V:- Deschide odata geamu'!

C:- Acum! Ce cauti tu aici?

V:- Cum ce caut!? Sunt visul tau... Printre primele vise sunt si eu!

C:- Si mai exact... care esti?

V:- Visul tau de a deveni actrita, de a fi cunoscuta!
C:- Da? Ti-ai amintit de mine.... E nepolitico sa faci vizite la ora asta...

V:- Stiu, stiu. Dar trebuia sa te vad!
C:- Ha ha ha! Zau?

V:- De ce razi? Mi-era dor de tine!

C:- Ha ha ha ha! Cum sa-ti fie dor de mine... Tu cred ca ma poti vedea oricand. Ce inseamna asta? Iti bati joc?

V:- Eu sa-mi bat joc? Nu... Ma iubesti?

C:-Ma lasi, te rog? La ora asta, sincer...

V:- Am crezut ca sunt un vis important!

C:- Esti, normal ca esti! Dar... cine a mai auzit de vizita unui... vis! Nimeni nu mar crede!
V:- Cine te pune sa le zici?

C:- Ai dreptate. Lumea e rea. Lumea nu pretuieste, nu daruieste. nu iubeste. Lumea... e o lume in care fiecare vrem mai mult...

V:- Chiar asa? Am crezut ca e mai bine la voi...

C:- Nu ma mai vizitezi?

V:-Nu...cred. Am sa fac tot posibilul. Oricum, acum esti bucuroasa.

C:- Asa e!

V:- Ai vrea sa stai cu mine o zi intreaga!
C:- Da... citesti ganduri?

V:- Te simt! Inimile noastre se armonizeaza una pe cealalta, comunica...

C:- Hai ca asta-i buna!
V:- Acum crezi ca nu vezi bine si vrei sa pui mana pe mine!

C:- Si am sa pun! Auci! Esti fierbinte!
V:- Asta pentru ca am sa fiu implinit la un moment-dat!

C:- Da?

Plecase. In mintea mea n-a mai ramas decat o replica, o ultima replica: "Asa e! Te iubesc si de asta te pastrez acolo, in inima mea!". Off, de ce nu pot sa ajung acolo, in lumea de vise. Pana atunci, ma multumesc doar cu Trenul de Vise. Ma simt bine. Sigur are ceva sa se intample...